Poate ca a existat un moment in viata dumneavoastra in care v-ati intrebat (unii dintre noi avem curiozitati de genul asta:) ) cate tipuri de hard-diskuri exista?
La o astfel de intrebare, este important sa stabilim criteriile dupa care dorim o tipologie anume;
Voi incerca o categorisire a hard-diskurilor dupa anumite criterii in ordinea importantei, Asadar:
I. Dupa gradul de mobilitate /utilitate:
a. Hard diskuri interne (cele care funtioneaza in situu (ca sa folosesc un termen multidisciplinar) in orice tip de computer sau ordinator (cum ne placea si noua, si francezilor sa denumim initial calculatoarele); acestea sunt de regula unitati de stocare fixe, in interiorul unui pc sau laptop;
Am spus mai sus si de utilitate, pentru ca, de regula, pe HDD-urile fixe este instalat sistemul de operare.
Tipul de conectitivitate il voi prinde intr-o clasificare ulterioara, acum tin sa precizez ca aceasta se face direct cu placa de baza prin doua tipuri de interfata: IDE (Hard diskuri de generatie veche) sau SATA (hard diskurile de generatie noua);
b. Hard diskuri externe (portabile, detasabile), folosite in general pentru stocare suplimentara, backup, etc (aici am prins si utilitatea);
In ce priveste conectivitatea, de regula, hard diskurile portabile se conecteaza prin interfata USB (2.0, 3.0) si au marele avantaj (asa cum le spune si numele) ca sunt mobile/ portabile si au hot swap nativ (pot fi puse si scoase din functiune fara o oprire totala a sistemului la care sunt atasate); Un prim dezavantaj, pe langa faptul ca sunt predispuse la socuri mecanice si deci la defectiuni mult mai mult ca cele fixe, este si acela ca viteza de transfer cu care sunt copiate / accesate datele, este net inferioara, pentru ca implicit conectivitatea (interfata USB) este inferioara;
DACA viteza/rata de transfer pentru USB 2.0 poate ajunge la 480 Mbps, la USB 3.0 este de 10 ori mai mare, respectiv 4.8 Gbps; Retineti insa ca vitezele de transfer depind si de dispozitivul utilizat, de tipurile si porturile USB precum si de firele care asigura conectivitatea intre placa de baza si porturile USB.
II. Dupa tip de conectivitate
Asa cum am spus si mai sus, hdd-urile pot fi conectate la un pc prin diferite interfete in functie de model si tip precum si utilitate
a. Hard disk-uri cu conectivitate ATA sau IDE;
ATA este un acronim al AT (atasament) si a fost introdusa de PC IBM/ AT pentru care a fost construita initial; insa ea a evoluat in etape de la originalul IDE (Integrated Drive Electronics =ATAPI = ATA-1) interfata dezvoltata de Western Digital;
IDE se mai numeste paralel ATA sau PATA. Pana in 2007 ATA a fost cea mai putin costisitoare si la indemana tip de conectivitate, folosita de regula la calculatoare.
b. Hard disk-uri cu conectivitate SATA, SATA II sau SATA III , sunt hard diskurile de generatie noua precum si SSD-urile; De mentionat ca majoritatea hardurilor cu conectivitate SATA, suporta atat SATA II cat si SATA III, diferita fiind doar viteza de transfer. SATA deriva de la Serial Advanced Technology Attachment (sau Serial ATA);
c. Hard disk-uri cu conectivitate USB, aici vorbim de toate Hard diskurile externe precum si de orice hard disk clasic atasat unui pc sau laptop (daca se foloseste un adaptor USB to SATA/IDE)
d. Hard disk-uri cu conectivitate FireWare (sau IEEE 1394), interfata intalnita preponderet la harduri externe de generatie veche dar si la cele noi in paralel cu USB 3.0 sau network
e. Hard disk-uri cu conectivitate wi-fi, hdd-uri externe si in general hard diskuri cu capacitate de stocare mare si foarte mare; pot contine aplicatii native de gestiune si acces fisiere;
ee. In trecut si in zbuciumata evolutie a hard-disk-urilor, au existat si alte sisteme de conectivitate, cum ar fi Hard disk-uri cu SCSI = Small Computer System Interface, numit initial SASI de catre Shugart Associates System Interface (producatorii Seagate) si a fost standard preponderent pentru servere sau statii de lucru Apple Macintosh la mijlocul anilor 1990.
eee. Hard disk-uri cu conectivitate Fibre Channel (FC) a fost un succesor al interfetei paralel SCSI pe protocol serial. Pentru unitarile de disc este utilizat de obicei Fibre Channel Arbitrated Loop (FC-AL) ca si topologia de conectare. FC are utilizare mult mai larga fiind piatra de temelie a storage area networks (SANs). Recent, alte protocoale de acest domeniu, cum ar fi iSCSI si ATA over Ethernet au fost dezvoltate de asemenea.
eeee. Hard disk-uri cu conectivitate serial Attached SCSI (SAS). SAS este un protocol de comunicare serial de noua generatie folosit la dispozitive concepute pentru a permite transferuri de date de mare viteza compatibil cu SATA.
Comparativ:
Bineinteles, marea diferenta ca si avantaj/ dezavantaj o reprezinta viteza de procesare, care in cazul SATA este net superioara = IDE (PATA) are o rata de transfer de la 5MB pana pa 133MB/Sec (ATA100/133). Rata de transfer SATA poate atinge 150MB/sec si poate fi dublata la 300MB/sec pentru SATA II.
Ca si dubla curiozitate, in cazul hard diskurilor pe SATA, dispar jumper-ii (fiecare unitate de stocare se conecteaza distinct la placa de baza, iar setarea un dispozitiv ca primar se face din BIOS); la IDE, placa de baza habar n-are care hard contine sistemul de operare pentru a gandi o ordine de bootare. Tot la IDE, cablul in sine, are o lungime maxima adminsa de 18 inch (457 mm).
III. Dupa marime
a. Hard disk-uri de 3,5 inch (utilitate standard la sistemele de tip pc desktop) sau servere.
b. Hard disk-uri de 2,5 inch (frecvent intalnite la laptopuri)
c. Hard disk-uri de 1,8 inch (de asemenea, sunt intalnite la laptopuri)
IV. Dupa tip (componente, tehnologie de stocare)
a. Hard disk clasic, contine componente mecanice si magnetice; informatia este stocata magnetic asa cum am mai spus in articolele anterioare;
V. Dupa capacitate de stocare
Nu are rost sa fac o insiruire a hard-diskurilor dupa acest criteriu. Cert este ca, in ultimii ani, capacitatea de stocare a crescut foarte mult in cazul hard diskurilor clasice (primul meu pc, in 1999 parca, care avea un procesor un K7 de la AMD, la 900 MHZ, avea in componenta un hard disk de 20 Giga; astazi orice micro card, ca sa nu spun memory stick, rivalizeaza cu el la capitolul capacitate de stocare);
Marimea Hdd-urilor clasice, ca si capacitate de stocare, variaza in momentul de fata, la nivel comercial frecvent de la 320 Gb pana la 6 Tb
Este la fel de comun insa, sa avem capacitate de stocare mult mai mica in cazul SSD-urilor fara de Hard diskurile clasice, desi costurile acestora sunt mult mai ridicate.
si am lasat spre final o ultima categorisire a hard-diskurilor..
VI. dupa Producator: au existat peste 200 de companii ce au fabricat HDD-uri, insa lideri pe piata mondiala actuala au ramas doar 3:
a. Hard disk-uri Western Digital (corporatie americana dar cu fabrici in Malayezia si Thailanda)
b. Hard disk-uri Seagate (tot producator american cu divizie de varf in Irlanda dar fabrici cel putin in Singapore)
c. Hard disk-uri Toshiba (conglomerat japonez).
Asa cum puteti vedea, la capitolul HDD Made in, Asia de SudEst este liderul.
Cateva cuvinte despre Seagate:
Extinderea si dezvoltarea Seagate s-a produs mai mult pe fondul achizitionarii competitorilor de pe aceasta piata: in 1989 Seagate achizitioneaza divizia de HDD a CDC Control Data Corporation, apoi in 1996 Conner Peripherals, Maxtor in 2006 (care achizitionasera la randul lor Quantum) si nu in ultimul rand divizia de HDD a Samsung in 2011. Astfel, Seagate a anuntat in martie 2013 ca este primul mare fabricant de HDD-uri care cumulat au produs/livrat peste 2 miliarde de hard disk-uri. E o cifra, nu?
Legat de varietati: dau doar un exemplu, pentru a nu parea ca sunt fun Seagate: Western Digital (ce detine si subsidiara “Hitachi Global Storage Technologies” deci toata gama de HDD-uri Hitachi, are 4 tipuri de HDD-uri de aceleasi dimensiuni si tipologii, optimizate pentru diverse funtionalitati:
Western Digital Black (optimizat pentru performanta/ citire-scriere date rapida, ce duce inevitabil la un consum mai mare de energie dar asta il claseaza si in randul hard diskurilor cu un nivel de zgomot mai ridicat)
Western Digital Red (optimizate pentru si folosite frecvent in cazul NAS-urilor (Network Attached Storage)
Western Digital Blue (versiune intermediara intre cel Black si cel Green)
Western Digital Green (versiune cu performante si consum mai reduse; dar este mai silentios; ideal strict pentru stocare, nu pentru a avea sistemul de operare instalat).
Despre SSD-uri ajungem la aceeasi concluzie ca si loc de fabricatie:
a. Intel-urile sunt facute prin China
b. Kingston in Taiwan (si daca e sa fim scrupulosi, tot China)
c. ADATA la fel, made in Taiwan
